Îndragosteala

Cred ca am descoperit cum functionează îndragosteala. Si nu vorbesc despre acel sentiment al unui barbat care ar vrea sa i-o ”puna” unei femei care arată bine.

Vorbesc despre acel sentiment de daruire totală, de vulnerabilitate. Când rațiunea te părăseste si raman doar sentimentele și toate simțurile se amplifică. Când inima gonește ca după o supradoză de adrenalină.

Și contrar așteptărilor, nu ține de nimic chimic. Deși chimia probabil își aduce aportul ei.

Teoria zice ca femeile nu sunt excitate vizual când intră în contact cu un bărbat, la fel cum bărbații sunt atunci când văd o gagică ”bună”. Că, bărbat fiind, trebuie să le vorbești, să le gâdili imaginația astfel încât să-și facă un ”film” în care să fii și tu. Nu este suficient să arăți bine. Si nici o conditie obligatorie. Drep dovada o gramada de vorbe de genul "Cum de umbla aia cu ala?" pe care le tot auzi in stanga si in dreapta.

Dar, în fapt, nu există o deosebire prea mare între bărbați și femei când vine vorba de îndrăgosteală.

Îndrăgosteala vine din noi, din fiecare. Și vine atunci cand în mintea noastră apar scenarii, create sau induse, în care există doar tu și ea/el, șoapte, atingeri, priviri, cu alte cuvinte trăiri. Trăirile acelea, că vrei, că nu vrei, sunt semințe ale ceea ce va urma. Ele cresc și încet încet - sau repede - pun stăpânire pe tine. Pe rațiune, pe planurile tale de viitor, pe momentul prezent. Pe bătăile inimii atunci când te gândești la ea sau la el. Pe respirație. Pe dorințe și pe ceea ce ești dispus să faci ca să ți le îndeplinești. Pe viața ta. Moment în care ești îndrăgostit. Complet. De la ce pornește totul? Chiar și de la o simplă frază.

Și-atunci apare societatea. Apare frica de refuz. Apare panica. Ce te faci? Nu poți începe o relație cu ”Te iubesc!”. Nici cu ”Să vezi, tocmai m-am îndrăgostit de tine până peste cap!”. E clar că-ți vei lua cartonaș galben și vei privi spectacolul de pe margine, printre lacrimi sau regrete. Te prefaci? Poți încerca. Deși probabil se va vedea de la o poștă. Prietenii sau colegii te întreaba ”Ești îndrăgostit?”. E clar că te comporți altfel. Că plutești. Că nu ești atent la ce se întâmplă în jurul tău.

Și-atunci? Ce faci?